Denise

Gandeste fara a gandii

Denise — Sun, 29 Jan 2012 09:25:29 +0000

Atunci cand ai parte in sfarsit de momentele pe care le asteptai … cand ajungi acasa dupa atatea saptamani, cand faci o pauza dupa atatea ore de invatat, cand vrei sa simti ca esti liber in sfarsit… timpul trece din ce in ce mai repede. Nu poti sa simti cu adevarat acele clipe de libertate, nu poti sa te bucuri de zilele acelea acasa cu adevarat pentru ca stii ca in curand te vei intoarce de unde ai plecat…E un lucru la care ne gandim automat si nu il putem evita, omite sau pur si simplu ignora…de fiecare data cand ne bucuram de ceva, ne gandim automat si la clipa in care nu-l vom mai avea.
Mi se pare atat de gresita gandirea noastra desi sunt constienta ca nici eu nu fac prea multe in privinta aceasta, insa macar incerc sa rezolv ceva…Nu inteleg de ce inca de mici suntem intotdeauna invatati ce e bine si ce e rau, ce avem voie si ce nu …de ce nu suntem lasati sa percepem noi lucrurile, sa ne dam seama singuri. De ce trebuie sa catalogam unele persoane pentru ceea ce sunt in momentul in care le intalnim fara sa ne gandim ca in clipa aceea nu sunt cu adevarat ei/ele insasi?! De ce daca intram intr-un spital de nebuni automat vom considera toti pacientii nebuni? De ce nu ne putem gandii ca nici ei nu si-au dorit sa fe acolo sau ca si noi in locul lor am fi fost acolo ?!
Singura solutie este in felul nostru de a gandii, de a crede, de a reactiona…Trebuie sa incercam sa renuntam la negativism, la amintiri, la viitor…sa nu ne gandim cu teama la ce va fii sau cu parere de rau la ce a fost (incercand sa ne consideram victime)…Trebuie sa traim in prezent !

[Cred ca fiecare zi din viata noastra ar trebui traita ca si cand am fi in prima zi din luna de miere-fericiti,liberi,facand lucrurile care ni le doream, cheltuind toti banii pentru cateva zile de fericire...asta nu inseamna sa arunci cu banii dintr-o parte in alta, ci doar sa te gandesti la faptul ca fericirea ta face cat toti banii din lume sau chiar mai mult!]

choices

Denise — Wed, 18 Jan 2012 20:24:33 +0000

E ciudat cum oamenii renunta la lucrurile frumoase din viata lor doar pentru a-si satisface curiozitatea… pentru a vedea daca exista lucruri mai bune sau mai frumoase de atat. Asta nu inseamna neaparat ca acesti oameni nu vor sa se multumeasca cu putin pentru ca de multe ori nemultumitului i se ia darul si acestia ajung sa regrete pasul facut si sa realizeze prea tarziu valoarea lucrurilor la care au renuntat. Ceea ce este trist este faptul ca multi dintre noi au nevoie de aceste regrete si de acesti pasi gresiti pentru ca altfel nu ajung niciodata sa realizeze ce au de pierdut.

Si totusi exista si persoane care sunt constiente de valoarea celor din jurul lor, insa prefera sa caute ceva nou…fie pentru a-i proteja pe acestia din urma , fie pur si simplu din dorinta de a lasa la o parte trecutul si de a privii spre viitor. Exista si posibilitatea sa nu faci parte din nicio categorie sau sa ai putin din toate… totul depinde de tine si de felul tau de a gandii.

End of 2011

Denise — Fri, 30 Dec 2011 16:36:44 +0000

…simt ca timpul trece prea repede, ca nu apuc sa traiesc fiecare moment la adevarata sa valoare, ca toate se invart pe langa mine si nu pot sa le opresc. Anul acesta a fost destul de ciudat, un amestec de sentimente, un lant de slabiciuni care a reusit sa ma incatuseze in ceva ce nu sunt.
…sunt cativa oameni pe care i-am cunoscut anul acesta si care au reusit sa ma inteleaga, lucru care a dus la un sentiment destul de placut si pe care recunosc ca nu-l prea cunosteam …prietenia.Imi amintesc anii trecuti cum ma uitam la telefon si numaram mesagele de sarbatori…erau destul de putini oamenii care se gandeau la mine sau poate ca existau si altii insa nu o aratau. Anul acesta am fost placut impresionata de voi si cred ca de fapt corect ar fi sa spun- de noi pentru ca stiu ca in fond e vorba despre felul meu de a ma comporta cu cei din jur si de felul lor de a raspunde…este vorba despre felul nostru de a interpreta unele lucruri si depinde de cat de receptivi suntem in unele situatii.
Anul acesta am reusit sa construiesc mai mult , sa intaresc bazele unei vechi prietenii din copilarie …bineinteles ca nu am facut-o de una singura, ci alaturi de o persoana ce sunt sigura ca va face mereu parte din “albumul” meu, o amprenta destul de bine imprimata in sufletul meu. Am inceput sa inteleg mai bine unele lucruri ce tin de viata, destin, soarta…sa accept oamenii asa cum sunt si sa nu-i judec pentru ca desi se spune ca ne nastem egali eu am ajuns la concluzia ca desi in multe cazuri ne asemanam , in realitate cu totii suntem diferiti.
12 luni in care am reusit sa inchid unele capitole din viata mea si in acelasi timp sa incep altele. 365 de zile in care am continuat sa lupt si nu m-am dat batuta desi au fost momente cand eram pe punctul de a renunta…insa am avut alaturi de mine pe cine trebuia. 8760 de ore in care n-am incetat sa respir , desi au fost clipe cand simteam ca ma sufoc…si lista poate continua in minute, secunde etc.

“Plugusorul bloggerilor prahoveni catre agentii”

Denise — Mon, 26 Dec 2011 10:20:10 +0000

De la Bogdan am primit
O urare sa va zic,

Doamne binecuvanteaza,
Agentia ce urmeaza,
Blogusor cu patru boi,
Blogusor manat de noi.

Dau urarea mai departe, altui blogger de departe,
Unui blogger tot vestit, tot din Prahova venit.

Craciun 2011

Denise — Sun, 25 Dec 2011 18:56:04 +0000

Craciunul acesta a fost destul de ciudat…ciudat de normal mai bine zis si nu neaparat pentru ca nu am patit nimic sau pentru ca nu m-am certat cu nimeni cum obisnuia sa se intample in perioada aceasta anii trecuti, ci mai degraba pentru ca am avut parte de o zi linistita in care am incercat sa le ofer celor din jurul meu un zambet si cateva cuvinte din tot sufletul si sincere. Mi-am amintit cu drag de anii trecuti si de persoanele dragi pe care le –am avut alaturi, am fost placut impresionata de faptul ca anul acesta am primit mult mai multe mesaje decat ma asteptam si mi-am dat seama ca am castigat o gramada de prieteni odata cu aceasta schimbare (facultatea) si nu in ultimul rand am luat cateva hotarari pe care sper sa le respect si sa am puterea necesara sa le duc la bun sfarsit .
Imi pare rau ca nu am putut sa fiu aproape de toata lumea de care mi-as fi dorit insa m-am gandit la toti/toate si chiar daca distanta dintre noi e mare, in seara aceasta va simt mai aproape ca oricand
Sarbatori linistite tuturor si sa aveti parte de un an nou fericit din toate punctele de vedere !

Dezleaga-te la ochii

Denise — Mon, 19 Dec 2011 14:50:56 +0000

Sunt zile in care nu inteleg de ce lumea se plange si sufera fara sa ridice privirea din pamant… sunt zile in care nu am curaj sa zambesc pentru ca mi-e teama ca cel de langa mine nu poate sa-mi raspunda la fel … mi-e teama de acel zambet fals pe care multi oameni din jur prefera sa il foloseasca doar pentru a ma face sa ma simt bine..Nu vreau asta! Nu vreau vorbe goale si nici lucruri spuse doar de dragul de a te face sa zambesti…Nu vreau o lume roz in care nimeni nu clipeste si toti privim spre viitor. Azi e una din acele zile in care prefer o realitate dura, o lume plina de oameni care nu zambesc , o mare de necunoscuti pe langa care pot sa trec fara sa le pese de ce nu le zambesc, un cerc de vise pe care speram sa le implinim desi nimic si nimeni nu ne ajuta din anturajul in care traim.

keep going

Denise — Tue, 13 Dec 2011 07:00:55 +0000

Cu totii avem slabiciuni, defecte..insa ale mele par atat de ciudate, atat de nepotrivite ptr firea mea. Incerc sa le domin, sa le ignor, sa ma lupt cu ele cumva…dar lupta e prea grea si continui sa pierd in fata lor. E mult prea riscant sa alegi sa treci pe langa ceva ce iti place si-ti doresti , dar pe care stii k nu-l poti avea doar pentru tine … si totusi te opresti si accepti jumatatea ta. Te multumesti cu putin, desi stii ca meriti mai mult. Nu ai forta suficienta sa mergi mai departe , sa ocolesti ispita…mai ales cand stii ca e posibil sa fie singura ta sansa sa te aproprii de acel ceva/cineva. Ai senzatia ca in momentul acela se termina lumea si nu vrei ca totul sa ia sfarsit asa…dar nu faci decat sa te implici intr-o relatie pacatoasa, un viciu, o situatie mult prea dificila pentru tine si oricand poti claca. E nevoie de mult prea putine sentimente, de multa indiferenta si tarie ca sa poti trece peste asa cva…lucruri de care tu n-ai dat dovada cand te-ai oprit in fata sa.

Good feeling

Denise — Fri, 18 Nov 2011 09:23:50 +0000

Viata de student este din ce in ce mai frumoasa , bineinteles atunci cand stii sa-ti alegi oamenii din jurul tau sau sa te lasi ales de catre ei. Am cunoscut o multime de oameni noi, fel si fel de tipuri de gandire, de comportament si chiar moduri diferite de a comunica cu cei din jur. Am reusit sa ma integrez intr-un grup minunat de oameni si sper sa reusesc sa raman pe aceasta pozitie in continuare si asta datorita unei persoane foarte speciale din viata mea… omul care mi-a fost alaturi la bine si la greu inca de la varsta de 3 ani. Nu am cuvinte sa-i multumesc si imi doresc din tot sufletul sa ne amintim cu drag de toate acestea peste cativa ani.

Chiar daca perioada aceasta presupune multa munca, o cantitate mare de informatie ce trebuie cumulata intr-un timp relativ scurt si destul de multe cheltuieli… nimic numai conteaza atunci cand esti inconjurat de genul acesta de oameni care te pot face sa zambesti atunci cand iti vine sa plangi, care te pot face sa uiti atunci cand tu traiesti din amintiri, care te pot face sa alergi atunci cand tu nu stii sa mergi…

never give up

Denise — Sat, 12 Nov 2011 21:03:37 +0000

Am o criza de personalitate …de fapt cred ca mereu am avut-o, insa acum cred ca s-a facut simtita mai mult decat deobicei.Nu-mi place cum arat, nu-mi place ce fac, nu-mi place cum sunt… vreau sa devin altceva din punct de vedere fizic, moral si chiar si financiar. Nu stiu cum ar trebui sa incep sau de unde, insa mi-am intocmit un plan pe care am de gand sa-l pun in aplicare incepand cu ziua de luni…sper sa reusesc. Nu stiu de ce am scris randurile acestea…presupun ca am nevoie sa le citesc in fiecare dimineata pentru a ma putea tine de cuvant si de ce nu…pentru a ma ambitiona din ce in ce mai mult.

cand fluturii se indragostesc,oare simt oameni in stomac?

Denise — Sat, 29 Oct 2011 19:44:22 +0000

[am intalnit intrebarea aceasta din intamplare pe o retea de socializare...si inca n-am reusit sa aflu un raspuns.sincer, eu ma intreb daca fluturii au timp sa se indragosteasca pentru ca viata lor inseamna o singura zi...inclin sa cred ca da, fiind ca e suficient sa dea din aripi intr-un mod diferit sau sa fie inzestrat cu o culoare si undeva,cineva sigur il/o va observa ... de aici poate incepe o poveste frumoasa , dar din pacate prea scurta .]